Omagierea unui răufăcător

          Publicaţia „Zaman“ din Istanbul preia de la agenţia de presă Anadolu o ştire conform căreia în Turcia se realizează un film despre unul dintre participanţii la masacrarea armenilor şi a grecilor pontici, Osman agha din Giresun (Kerasun pentru armeni, fosta Pharnacia la greci, port la Marea Neagră, localitate în nord-estul Turciei, la 175 km vest de Trabzon/Trapezunt). Cunoscut în istorie drept Topal Osman (Osman Şchiopul), „eroul“ filmului pentru care a fost alocată suma de două milioane lire turceşti a fost căpetenia unei bande de tâlhari. El a fost recrutat de conducătorii Organizaţiei speciale (Teşkilat-i Mahsusa), creată de Junii Turci în scopul masacrării armenilor, în cursul pregătirilor făcute pentru genocidul comis asupra populaţiei armene. Lui Osman i s-a încredinţat misiunea de a elimina pe armenii din zona Mării Negre. Cu banda sa alcătuită din puşcăriaşi criminali scoşi din temniţe, el a luat parte la „strămutarea“ populaţiei din împrejurimile Ardvinului şi a ucis numeroşi armeni.

În 1919, aflat sub anchetă judiciară în timpul proceselor intentate Junilor Turci de Curtea Supremă din Istanbul, Topal Osman l-a întâlnit în localitatea Havza pe Mustafa Kemal, care se afla de mai multă vreme în provincia Samsun. După acea întâlnire, sultanul Mehmed VI Vahideddin a anulat ordinul de arestare a banditului. În scurtă vreme, Osman a devenit preşedintele filialei din Giresun a Organizaţiei de apărare a drepturilor naţionale (Muhafaza-i Hukuk-u Milliye Cemiyeti), calitate în care a izbutit să înăbuşe pe oponenţii lui Mustafa Kemal, după care a trecut la o altă misiune, aceea de a curăţa de greci litoralul Mării Negre. El i-a nimicit pe grecii pontici cu torturi şi cu barbarii inimaginabile, ca de pildă îngropându-i de vii în morminte săpate de ei înşişi, arzându-i în cazanele vapoarelor sau jupuindu-i. În anii 1916-23 au fost ucişi în acest fel cel puţin 60.000 de greci.

Akunq.net

by Sergiu Selian