Greva foameni de-a lungul istoriei

Andreas Ghukasyan

În Armenia,  alegerilor  prezidențiale din acest an au debutat cu o grevă a foamei. Astfel candidatul la preşedinţie, Andreas Ghukasyan, a intrat în greva foamei în faţa Academiei Naţionale de Ştiinţă din Erevan, iar un alt candidat, Paruyr Hayrikyan s-a hotărât să intre, la rândul său, în greva foamei doar trei zile, adăugând: “Intru în greva foamei numai cu o condiţie – ca Andreas Ghukasyan să iasă din greva  foamei după trei zile“.

 Astfel de gesture, însă, nu au sens dacă mass-media nu scrie nimic despre ele. În lume putem găsi multe situații. Astfel  în 2010 deținutul politic cubanez, Gillermo Farinas, a rămas 134 de zile în grevă, cerând eliberarea deținuților politici bolnavi. Însă autoritățile nu i-au satisfăcut cerinţa, deşi i s-a  decernat premiul internațional “Andrey Sakharov”. Reamintim că laureatul premiului Nobel, Andrey Sakharov a făcut, la rândul său greva foamei cerând autorităților sovietice salvarea mediului înconjurător de poluarea cu deșeuri nucleare.  Astrofizicianul american, Charles Hyder a stat şi el în greva foamei 218 de zile în faţa Casei Albe, și a cerut preşedintelui  Ronald Reagan  oprirea cursei înarmărilor.

În Armenia greva foamei a fost o formă de protest începând din anul 1988, când Khachik Stamboltsyan a cerut închiderea Uzinei “Nairit” (Fabrica de produse chimice din Armenia). În 2007 după alegerile pentru Adunarea Naţională a Armeniei campionul mondial de box, Israyel Hakobkokhyan, a început greva  foamei în faţa Comisiei Electorale Centrale (CEC). În a cincea zi de grevă cerea abrogarea rezultatelor alegerilor din circumscripția electorală  11.  Numai după discuţia cu preşedintele Armeniei, Serj Sargsyan, Hakobkokhyan a ieșit din greva  foamei.

În anul 2008 au avut loc mai multe greve ale foamei printre deţinuţii politici. Petros Makeyan se plângea de faptul că autoritățile nu îndeplinesc cerinţele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) legate de eliberarea deţinuţilor politici. Shant Harutiunyan a renunţat la mâncare pentru a se declara  deţinut politic, însă cerinţa lui nu a fost acceptată. Din anul 2010 greva foamei a fost mai răspîndită mai ales printre deţinuţi politici. Ei cereau dreptate, însă indiferent de cerinţă, autoritățile nu le-a răspuns nici în ruptul capului.

În Armenia, în ultima vreme, opoziția politică alege perioada  Postul Mare pentru greve ! În 2011, chiar în perioada Postului, liderul partidului “Moştenirea” a lui Raffi Hovhannisyan a început greva  foamei, care a durat 15 zile, cerînd demisia guvernului. Cerinţa lui Hovhannisyan nu a fost satisfăcută. Imediat după Postul Mic, la 21 ianuarie, a început greva foamei şi candidatul Andreas Ghukasyan, care cerea de la Autoritatea Electorală  anularea deciziei înregistrării lui Serj Sargsyan drept candidat la președinție. Autoritatea Electorală i-a refuzat solicitarea. Un cetăţean i-a dăruit o Biblie domnului Ghukasyan pentru ca să poată trece mai ușor  momentul grevei !

Să reamintim, că unele greve ale foamei s-au terminat dramatic. Unul dintre aceste cazuri a fost în Marea Britanie, unde în a 73-a zi de grevă a foamei un membru al armatei republicane irlandeze a murit în închisoare. El  dorea independenţă pentru Irlanda de Nord.

Din fericire, în istoria Armeniei nu s-a înregistrat vreun deces din cauza grevei foamei dar nici nu a fost vreo recunoaștere a acestui gest la nivel internațional.  Acum nici nu ştii să plângi sau să te bucuri.. Aceasta este întrebarea.

by Elena Chobanyan