NOTE DE LECTOR / Nadia H. Wright : Cetățeni respectați

        Nadia H. Wright, originară din Noua Zeeleandă și stabilită în Australia, este de formație istoric. Fiică a lui Jack Meikle și a Verei Deukmedjian, armeancă din Egipt, cu care tatăl ei neo-zeelandez s-a căsătorit în timpul celui de-al doilea război mondial, ea s-a născut în localitatea Oamaru, a studiat la University of Otago, luându-și licența în istorie, după care, măritată de-acum cu Peter Wright, s-a mutat la Melbourne. A obținut o a doua calificare ca profesoară, activând după aceea în învățământ. În 1985, când soțul ei a fost transferat cu serviciul la Singapore, Nadia a început investigații asupra istoriei armenilor din Asia de sud-est și totodată a obținut licența în limba engleză la National University of Singapore. Înapoindu-se, în 1988, la Melbourne, ea și-a reluat activitatea de profesoară și studiile istorice.

Rezultatul investigațiilor și cercetărilor efectuate în Singapore l-a constituit o monografie în care este sintetizată evoluția comunităților armene din sud-estul Asiei: Respected Citizens. The History of Armenians in Singapore and Malaysia (2003 – Cetățeni respectați. Istoria armenilor din Singapore și din Malaezia). Întrucât manuscrisul trebuia publicat și subiectul său avea o particularitate care făcea reticente editurile australiene, autoarea s-a văzut nevoită să-și înființeze propria editură pe care a numit-o Amassia, după locul de baștină al familiei mamei sale. De altfel, lucrarea îi este închinată: „Această carte este dedicată mamei mele – Vera Vars[e]nik Deukmedjian, născută în Alexandria, Egipt, la 17 ianuarie 1916, decedată în Oamaru, Noua Zeelandă, la 29 octombrie 1990; o armeancă în exil solitar“.

Lucrarea Nadiei H. Wright este o ambițioasă și reușită tentativă de a reconstitui panorama societății armene din cele două state menționate în subtitlu. Cele 350 pagini sunt ilustrate cu fotografii ale unor armeni și ale unor familii de armeni, precum și ale unor edificii aparținând armenilor, cu planuri ale bisericii din Singapore, cu hărți și cu tabele genealogice, cu fotocopii de afișe, de firme, de reclame, de anunțuri matrimoniale și funerare etc.

În prefață, autoarea motivează întreprinderea investigațiilor sale prin descoperirea bisericii armenești în 1985, când și-a acompaniat soțul la Singapore. Cum interesul stârnit având în vedere originea sa după mamă nu a fost satisfăcut de puținătatea informațiilor primite, Nadia și-a început propriile cercetări, extinzându-le în Penang, localitate malaeziană cu o comunitate armeană, și în peninsula Malay. Constatând că noțiunea armean nu spune mare lucru localnicilor din cauza numărului redus de armeni stabiliți în acele locuri, ea remarcă faptul că nu s-a schimbat mare lucru din 1887, când un ziarist constata că se știu atât de puține lucruri despre comunitatea armeană din Singapore, încât cele câteva informații găsite de el trebuie să fi fost noi pentru cititori.

Este impresionant volumul de muncă depus de Nadia H. Wright pentru a alcătui cu acuratețe o istorie cât mai corectă și acoperitoare. Au fost despuiate arhive, studiate colecții de presă și registre bisericești, toate – consultate cu atenție și cu scrupulozitate, încât s-au reconstituit oameni și fapte cu o imagine vagă, neclară până atunci și s-au restituit istoriei pagini nu neapărat albe, însă date uitării ori încâlcite. Un singur exemplu: identificând două persoane cu nume similare, Robert Marcar Anthony și Robert Malcolm Anthony, perseverenta cercetătoare constată că primul a fost armean, iar al doilea – nu. Și cazul se multiplică în persoane scoase astfel din uitare și purtând nume străine – Martin, Gregory, Edgar, Chater, Stephen etc –, dar care în  fapt erau armeni.

Per total, doamna Wright consemnează 803 armeni care au trăit în Singapore și în Malaezia: 569 în Singapore, 147 în Malaezia și 87 în ambele locuri în diferite perioade. Adăugându-i pe cei care au trecut efemer pe acolo, numărul se ridică la 656 în Singapore și 234 în Malaezia, dintre care 175 în Penang. Admițând că îi vor fi scăpat unii documentației, autoarea ridică totalul la un maxim posibil de 830 armeni, o cifră superioară celei din recensământul din 1891, și în această privință notează că față de numărul minuscul în raport cu populația totală contribuția armenilor la dezvoltarea celor două state a fost incomensurabil mai mare.

Armenii stabiliți în Singapore și în Malaezia au venit în majoritate covârșitoare din Persia/Iran și doar câțiva din imperiile otoman și rus. Cei mai mulți au fost comercianți, alții au făcut carieră în industria hotelieră (vezi frații Sarkies cu hoteluri în Penang și cu mult mai celebrul hotel Raffles în Singapore), dar și în giuvaergerie, în ceasornicărie, în vânzări imobiliare, în avocatură, în alimentație. Cea mai notorie și populară personalitate armeană este, însă, Așkhen Hovaghimian, alias Agnes Joacquim, creatoarea primului hibrid de orhidee din lume, care îi poartă numele și care a devenit floarea națională a statului-oraș-insulă, prezentă în stema și pe drapelul naționale.

Lucrarea Nadiei H. Wright se ocupă sistematic de subiectul și de subiecții săi. Mai întâi, o introducere îl familiarizează pe cititor cu istoria armeană, cu comerțul armenilor și cu relația dintre armeni și Orient. Apoi, se perindă capitolele tematice: armenii din Malaezia și în special cei din Penang pe etape cronologice; armenii din Singapore – comunitatea, biserica, firmele comerciale, hotelierii, celelalte profesii și practicanții lor; familiile importante de armeni din Singapore și din Malaezia în ordine alfabetică, dar și individualități, dintre care unele nume sunt transcrise și în caractere armenești; volumul este completat cu lista clericilor rezidenți în Penang și în Singapore, cu inventarul pietrelor tombale, cu numele prizonierilor de război armeni, cu enumerarea ziarelor și a altor surse de referință, cu o bibliografie amplă și cu un indice de nume care el însuși poate fi o consemnare a armenilor din Singapore și din Malaezia.

Numai citind sau fie și doar răsfoind această monografie excelent documentată (m-aș hazarda să afirmăm, exhaustivă) putem aprecia efortul îndelungat și uriaș, tenacitatea de a studia toate detaliile și nu în ultimul rând atașamentul etnic și devotamentul față de subiectul asumat și abordat, care sunt încorporate în paginile fabulos de informative ale scrierii semnate Nadia H. Wright.

 Sergiu Selian

by Sergiu Selian