TOROS ZIFLIAN – un scriitor al diasporei armene
Conservarea limbii materne în diasporă este, pentru orice etnie, problema crucială de care depinde supravieţuirea ca identitate naţională a etniei respective. Cu atât mai mult, existenţa creaţiei literare în diasporă e o chestiune şi mai dificil posibilă. De aceea, apariţia unui autor care scrie în limba maternă va fi o excepţie nu doar fericită, ci chiar preţioasă, îndeosebi când opera aceluia rezistă examenului critic. Iată de ce am considerat o îndatorire prezentarea scriitorului armean Toros Ziflian, rezident în Sydney. Probabil că este singurul caz actual, în Australia, al unui armean dedicat activităţii literare creative.
S-a născut în 1951, la Istanbul, şi a imigrat în Australia în 1968, împreună cu părinţii săi. Are studii şcolare în limba armeană atât în oraşul de baştină, cât şi la Colegiul Melkonian din Cipru. A început să scrie încă din anii de învăţătură, dar şi-a abandonat pentru vreme îndelungată vocaţia, reluând-o abia în anii 1990, când a publicat prima carte, Eroi neînarmaţi (Anzşn herysner), un volum de proză scurtă sponsorizat de Societatea armeană de cultură şi educaţie Hamazkayin din Sydney. De remarcat că acest debut a fost tutelat de un alt scriitor, dar consacrat, Vrej-Armen Artinian, redactor-şef al publicaţiei <Horizon> din Canada, care avea să gireze, ca redactor, şi următoarele cărţi ale lui Ziflian: Festivalul supravieţuitorilor (Verabrykneryu barahanxşs – 2000, cu subvenţie din partea fondului Australia Council for the Arts) şi Peţit (<@sqgab – 2004, având ca sponsori Centrul cultural armean Panoyan şi Asociaţiile Surori din regiunea vestică a Sydneyului).
Volumul de debut a fost tradus în engleză şi prezentat la Australia Council, unde a fost apreciat pentru calitatea literară, drept care a urmat subvenţionarea sus-menţionată. Scrierile lui Ziflian au apărut în revistele literare <Baghin> din Beirut şi <Nork> din Erevan şi în suplimentul literar al săptămânalului <Horizon> din Montreal. Subiectele povestirilor scriitorului armeano-australian sunt de inspiraţie cotidiană, centrate pe oameni de condiţie medie, a căror fizionomie morală autorul reuşeşte s-o reconstituie cu pătrundere şi cu sensibilitate.
În anul 2009, Toros Ziflian şi-a schimbat uneltele, publicând de data aceasta în engleză un volum de medalioane consacrate unui număr de şapte reputaţi intelectuali armeni din Australia, selectaţi după criteriul provenienţei lor din zona Europei răsăritene şi a Orientului Mijlociu şi după realizările majore obţinute în activitatea lor profesională. Astfel, Sămânţe de glorie (Seeds of Glory) reuneşte biografiile unui patolog, a unui biofizician, a unui inginer electronist, a unui pictor/jazzman, a unui profesor de muzică şi a doi violonişti concert-maeştri. Fiecare dintre aceştia este <povestit> în detaliu, cu date semnificative din viaţa sa şi a familiei sale, rezultând un portret convingător pentru locul onorabil pe care persoana respectivă îl ocupă în societatea australiană datorită succeselor sale.
Unul dintre protagoniştii cărţii lui Ziflian este profesorul Robert Aram Minasian, originar din România, ca atare preluăm succint, în traducere, capitolul rezervat acestuia. ( vezi articolul urmator din aceiaşi rubrică )
Sergiu Selian