NOTE DE LECTOR / Hamit Bozarslan, Vincent Duclert și Raymond H. Kévorkian : Să înțelegem genocidul armenilor

            Editura franceză Tallandier a publicat în 2015, în colecția sa Texto – Le gout d’histoire, o scriere care are trei autori, în fapt – o juxtapunere de trei lucrări aparținând câte unui alt istoric. Cartea se cheamă Comprendre le génocide des Arméniens. De 1915 à nos jours (Să înțelegem genocidul armenilor. Din 1915 până în zilele noastre), iar autorii ei sunt Hamit Bozarslan, Vincent Duclert și Raymond H. Kévorkian, adică un turc, un francez și un armean.

Hamit Bozarslan (n. 1958), istoric și politolog, este profesor la EHESS (Școala de înalte studii de științe sociale) și autor, printre altele, al unor cărți de istorie a Turciei și a Orientului Mijlociu.

Vincent Duclert (n. 1961), istoric, cercetător la Centrul de studii sociologice și politice Raymond-Aron, predă la aceeași EHESS și este conducătorul unei misiuni de studii asupra genocidurilor și crimelor în masă, inițiată de Ministerul educației naționale și alcătuită din 46 persoane de 12 naționalități, între care Mikael Nichanian, Dzovinar Kevonian și Gaïdz Minassian. Este, printre altele, autorul volumului La France face au génocide arménien (Fayard, 2015).

Raymon H. Kévorkian (n. 1953) este istoric, specialist în problematica Genocidului armenilor, căruia în anii cât a fost director la Biblioteca Nubar a AGBU din Paris, i-a consacrat câteva lucrări de referință, după cum are scrieri despre Cilicia și despre Ani. A fost decorat cu Legiunea de onoare a Franței și i s-a conferit Premiul Președintelui Republicii Armene.

Apariția volumului – în format de buzunar, dar însumând peste 550 de pagini – a fost prilejuită de centenarul Genocidului armenilor, în 2015, an în care bibliografia consacrată Genocidului s-a îmbogățit cu numeroase noi scrieri. Tripticul scos de Tallandier este o sinteză care nu epuizează subiectul, dar îl abordează din unghiuri inedite, preferând studiul aprofundat trecerii în revistă a evenimentelor.

În partea întâi, Distrugerea armenilor otomani, Raymon H. Kévorkian analizează global procesul complex de anihilare a populației armene din Imperiul Otoman sub guvernarea Junilor Turci, capitolele succedându-se în ordinea cronologică a derulării faptelor: antecedentele din 1895 și din 1909, radicalizarea Partidului Uniune și Progres, metodologia distrugerii, prima fază a distrugerii prin deportări și masacre, a doua fază a distrugerii în taberele din Siria și din Mesopotamia. Autorul pune accentul, în concluziile sale, pe consecințele politice și demografice ale Genocidului, făcând în final o paralelă cu ascensiunea și cu obiectivele nazismului în Germania.

Partea a doua, Bazele ideologice, politice și organizatorice ale distrugerii, aparținând lui Hamit Bozarslan, pune desfășurarea Genocidului în contextul Primului Război Mondial și aduce la lumină pretextul trădării armenilor, violența extremă a mijloacelor de aneantizare a armenilor, vinovățiile criminalilor, până la fenomenul negaționismului ca element de justificare pentru întemeierea Republicii Turce, ceea ce induce ideea de continuitate între politica Junilor Turci și regimul lui Mustafa Kemal, îndatorat unioniștilor. Darwinismului social inspirat de Occident – conchide autorul – i s-a adăugat acțiunea specifică de edificare a unui stat național exclusiv turc.

Partea a treia, Genocidul armenilor, o istorie mondială, semnată de Vincent Duclert, plasează Genocidul în istoria universală, scoțând în evidență responsabilitatea puterilor europene indiferente în ciuda unor manifestări armenofile izolate. Comentariul autorului este adus până la tratatele care, după încheierea războiului, ar fi trebuit să reglementeze Chestiunea armeană, dar care, fiind inoperante, au lăsat nerezolvate componentele politice, juridice și diplomatice, impunând o campanie internațională de necesară recunoaștere a Genocidului. Secțiunea se încheie cu revendicarea locului de pionierat pentru Genocidul armenilor printre genocidurile care de atunci s-au succedat pe întreg parcursul secolului XX.

Cartea, însă, nu se încheie aici. Textului propriu-zis, conceput ca o trilogie totuși unitară datorită axei tematice care trece prin abordările distincte, îi urmează un corp de anexe utile celui aplecat asupra subiectului: un tabel cronologic al deportărilor pe regiuni și pe localități, cu numărul de convoaie purtate în marș, datele plecărilor lor și numărul de exilați incluși în acele caravane; un tabel cu numărul de victime din taberele de concentrare, inclusiv perioadele existenței acestora; un tabel cu numărul de greci și de armeni deportați pe localități; un tabel cu numărul supraviețuitorilor din fiecare provincie; o cronologie a evenimentelor din 1878 până în 2015; un glosar de termeni turcești explicitați; note biografice despre personalitățile menționate în carte și note concise despre partidele și organizațiile armenești și turcești implicate; o bibliografie selectivă de lucrări consacrate Genocidului; un index alfabetic de persoane prezente în lucrare.

Trei autori din trei culturi diferite și-au alăturat forțele și competențele  pentru a oferi o sinteză originală asupra unui subiect comun, cu care ei îl familiarizează pe cititor în aspecte mai puțin atinse, dar esențiale pentru înțelegerea Genocidului armenilor.

Sergiu SELIAN

by Sergiu Selian