POVESTEA UNUI TABLOU

Imaginea alăturată este reproducerea unei picturi de Panos Terlemezian (1865-1941), artist plastic și activist social armean. Tabloul, executat în 1913, îl înfățișează pe reputatul muzician armean Komitas (1869-1935), bun prieten al pictorului.

Komitas este expus șezând pe un covor al mamei sale, Taguhi, și având lângă el o amforă. El se află în localitatea sa natală, Kütahya, unde venise în vizită împreună cu amicul său și unde cei doi închiriaseră un cort în care se adăposteau. Terlemezian l-a pictat pe Komitas pe când acesta studia cântece populare culese și transcrise de el. Se crede că ar fi singurul tablou pentru care muzicianul a pozat. Covorul exista cu mult înainte de nașterea lui Soghomon (numele real al lui Komitas), întrucât mama sa îl adusese ca zestre de la casa ei părintească din Brusa. Soghomon avea să rămână orfan de mamă când nu avea nici șase luni.

Amfora de faianță semnifică locul de baștină al muzicianului, Kütahya fiind o localitate vestită prin ceramica produsă acolo. Străbunii lui Komitas aduseseră cu ei arta olăritului când emigraseră din satul Țghna din provincia Goghtn a regiunii Nakhidjevan. În 1881, micul Soghomon era dus de preotul Ghevorg Derdzachian la Edjmiațin pentru ca, la inițiativa Catolicosului Ghevorg IV, care ceruse să-i fie aduși pentru studii copii cu voce plăcută, să fie înscris la Seminarul Ghevorghian al Patriarhiei Armene. Se povestește că pe drum ei s-au oprit în Eskișehir, la casa unui anume Toros Avdalian, care s-a oferit să suporte cheltuielile de călătorie pentru băiat. În 1913, Komitas avea să se afle din nou la Eskișehir, unde l-a vizitat pe Avdalian și, în semn de recunoștință, i-a dăruit acestuia o amforă. La rândul său, Avdalian l-a rugat pe muzician să ducă amfora fiului său, Hovnatan, care locuia la Paris.

Peste ani, amfora avea să ajungă la Muzeul de literatură și artă din Erevan, iar de acolo, odată cu deschiderea Muzeului-Institut Komitas, în fondul de exponate referitoare la viața și activitatea lui Komitas al acestei instituții.

Sergiu Selian

by Sergiu Selian