EVENIMENT | O echipă de arheologi armeano-germană a descoperit cea mai veche biserică din Armenia, datând din secolul al IV-lea

Arheologii au descoperit cea mai veche biserică din Armenia, relatează prestigioasa Universitate din Münster. A cincea universitate ca mărime din Germania a prezentat informații despre săpăturile arheologice comune și unice ale echipei arheologice armeano-germane. Ele au fost prezentate în articolul intitulat „Descoperirea comună a echipei armeano-germane în orașul antic Artaxata”.

Arheologii de la Academia Armenă de Științe și de la Universitatea Germană din Münster au descoperit rămășițele unei biserici creștine timpurii necunoscute anterior în orașul antic Artaxata.
Ceea ce s-a descoperit este o clădire octogonală cu aripile întinse ca o cruce. Informațiile sunt susținute de fotografii și materiale exclusive de la prestigioasa Universitate germană din Münster, care este unul dintre centrele de top de geoinformatică și tehnologii geografice. Specialiștii acestei universități fac în prezent săpături cu arheologi armeni în regiunea Ararat, lângă Khor Virap.

Articolul intitulat „Descoperirea comună a echipei armeano-germane în orașul antic Artaxata” citează pe profesorul Achim Leittenberger de la Universitatea din Münster, potrivit căruia:
„O echipă care lucrează la proiectul arheologic armeano-german Artaxata a descoperit și a excavat părți individuale ale bisericii și a studiat biserica folosind metode geofizice. Clădirea datând din secolul al IV-lea este cea mai veche biserică din țară cu documente arheologice, o mărturie vie a creștinismului timpuriu din Armenia.”

Articolul universității îl citează și pe profesorul Mkrtich Zardaryan de la Academia Națională de Științe din Armenia.
„Până acum, bisericile octogonale nu erau cunoscute aici, dar le cunoaștem bine în partea de est a regiunii mediteraneene, de unde își au originea în secolul al IV-lea d.Hr.”, spune el.
Structura bisericii descoperită în timpul săpăturilor din valea Araratului corespunde tipologic complexelor paleo-creștine. În structura în cruce, cercetătorii au găsit și rămășițe de platforme din lemn care, conform datării cu radiocarbon, datează din epoca creștină. Ele datează de la mijlocul secolului al IV-lea. Diametrul structurii octogonale este de aproximativ 30 de metri, avea podea de mortar simplu și plăci de teracotă. Iar descoperirea unor plăci de marmură arată că structura a fost bogat decorată cu acest material adus din Marea Mediterană.

Echipa germano-armeană se află în Armenia din septembrie cu proiectul „Artaxata” (AGAP). Universitatea din Münster, ai cărei arheologi sunt implicați în acest proiect, informează că grupul va continua săpăturile și speră să documenteze noile descoperiri, precum și să afle cui i-a fost dedicată această biserică.
În articol se precizează: „Descoperirea se află în zona în care, conform tradiției, Grigore Luminătorul a fost ținut în închisoare înainte de adoptarea creștinismului de către regele armean Trdat al III-lea în anul 301 d.Hr. Astfel, Armenia a devenit primul stat creștin din lume. La foarte mică distanţă de biserica nou descoperită se află mănăstirea medievală Khor Virap, care aminteşte de această tradiţie.

Potrivit articolului academic, Artaxata a fost capitala regatului armean al dinastiei artaxiadene. Orașul a devenit o metropolă importantă în perioada elenistică și a fost capitala Regatului Armeniei timp de aproape șase secole.

Din 2018, echipa de cercetare armeano-germană studiază metropola elenistică Artaxata, pe Valea Ararat. Proiectul de săpături arheologice a orașului antic este finanțat de Fundația Germană de Cercetare și Academia Națională de Științe a Republicii Armenia.

Krikor Amirzayan

după armenews.com

by Mihai Stepan Cazazian