A BOICOTA COP29 SAU A FACE PRESIUNI ASUPRA AZERBAIDJANULUI
Rugăciune pentru prizonierii de război
Duminică, 10 noiembrie, după evenimentele liturgice prilejuite de hramul Catedralei Arhiepiscopale Armene din București, la propunerea și cu binecuvântarea Sanctității Sale Karekin al II-lea, Catolicos și Patriarh Suprem al Tuturor Armenilor, în toate bisericile armene din lume va fi oficiată o slujbă specifică pentru prizonierii de război civili și militari, care se află întemnițați în închisorile din Azerbaidjan pentru eliberarea acestora.
A BOICOTA COP29 SAU A FACE PRESIUNI ASUPRA AZERBAIDJANULUI
În zilele de 11-22 noiembrie urmează ca, în Capitala Azerbaidjanului, să se desfășoare Conferința la nivel înalt privind schimbările climatice, pe care o va face Baku-ul oficial, în condițiile arestării arbitrare a unor deținuți politici, a încălcării brutale a drepturilor omului, a urmăririi și a presiunilor asupra unor activiști politici și a unor jurnaliști independenți. În afara tuturor acestora, Azerbaidjanul continuă încă politica sa antiarmeană, ținând în mod ilegal la Baku prizonieri de război și fosta conducere a Nagorno Karabakhului, violând toate acordurile.
În urmă cu un an, 120.000 de armeni au fost victime ale epurării etnice azere și și-au părăsit patria lor milenară. Au devenit victime cu miile sau au dispărut fără urmă. Mai mult, după impunerea încetarii focului, forțele militare azere au pătruns în teritoriile armene și, nici până în ziua de astăzi, nu au părăsit acele teritorii. Despre acest fapt a făcut declarații și Consiliul Europei, care prin Rezoluția sa, a reiterat cererea sa că armata azeră trebuie să plece de pe toată suprafața suverană a Armeniei, iar Azerbaidjanul trebuie să respecte integralitatea teritorială a Armeniei.
În legătură cu acest lucru își exprimă serioasa preocupare și deputații Parlamentului European și organizații internaționale care se ocupă de drepturile omului. Mai mult, Comisia pentru probleme externe a Parlamentului Elveției face apel la guvernul țării pentru organizarea unei conferințe internaționale de pace în legătură cu conflictul din Nagorno Karabakh.
Între timp, în Rezoluția ,aprobată de Parlamentul European, se subliniază: „Continuele încălcări de către Azerbaidjan a drepturilor omului sunt incompatibile cu desfășurarea COP29. Se face apel la conducătorii UE, în special Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, astfel încât COP29 să fie folosită ca o oportunitate de a aminti Azerbaidjanului despre obligațiile sale internaționale și de a se preocupa în mod cuprinzător de situația drepturilor omului în această țară.”
Urmărind apelurile Parlamentului European, apelăm și noi la Uniunea Europeană și la statele ei membre, în special, la cercurile oficiale din România, la guvernul român, să facă tot ce este posibil, pentru ca asemenea conferințe ale ONU, cu privire la schimbările climatice să nu fie găzduite de asemenea țări, în care indicii privind drepturile omului sunt grave și UE trebuie să înceteze dependența de gazul azer, trebuie să suspende memorandumul mutual din anul 2022, în legătură cu parteneriatul strategic în domeniul energeticii. O condiție prealabilă a viitorului Acord de parteneriat dintre UE și Azerbaidjan trebuie să fie eliberarea tuturor celor 23 de deținuți politici, realizarea unor îmbunătățiri legislative și îmbunătățirea generală a situației drepturilor omului în această țară.
Azerbaidjanul trebuie să conștientizeze că este inadmisibilă acțiunea militară dorită împotriva Armeniei și ar avea consecințe grave asupra colaborării dintre UE- Azerbaidjan. Ca atare, UE trebuie să fie pregătită pentru a concepe mijloace punitive împotriva vreunei anumite persoane fizice și organizații, care amenință autoritatea, independența și integritatea teritorială a Armeniei.
Totodată, ne exprimăm profunda îngrijorare în privința protejării patrimoniului istorico-cultural al Nagorno Karabakhului și facem apel ca, prin intermediul unor presiuni eficace, Azerbaidjanul să fie obligat să abandoneze politica de distrugere a moștenirii culturale, istorice și spirituale armene. Aserbaidjanul să permită intrarea necesară a misiunii UNESCO în Nagorno Karabakh, unde în decurs de un an au fost distruse vestigii și monumente culturale armene, întregi cimitire.
Unul dintre mijloacele influente de a avea efect asupra Azerbaidjanului este boicotarea COP29 sau, în caz de participare la Baku, să se indice toate aceste probleme. Dar oare participanții vor avea îndrăzneala de a vorbi despre politica vinovată, desfășurată de Azerbaidjan? Oare vor putea vorbi ei dacă s-a inclus un anume punct în Acordul cu ONU, în care este scris că, toți participanții, care se folosesc de privilegii și inviolabilități, sunt obligați să respecte legile și reglementările care funcționează în Republica Azerbaidjan și sunt obligați să nu intervină în afacerile sale interne? Adică, nu au dreptul să critice.
La 10 octombrie, organizația Human Rights Watch a publicat, în legătură cu aceasta, un articol, prin care și-a exprimat serioasa sa preocupare în legătură cu găzduirea de către Baku a Conferinței.
Prin urmare, reprezentanții oficiali români trebuie să facă apel, pentru ca Azerbaidjanul nu numai să îndeplinească cerințele Rezoluției, adoptate de Consiliul Europei, ci și hotărârile Curții Internaționale de Justiție, inclusiv hotărârea în legătură cu înapoierea în siguranță, fără opreliști și rapidă a armenilor din Nagorno Karabakh, începerea dialogului, integral și transparent, cu armenii din Arțakh și asigurarea tuturor garanțiilor în legătură cu drepturile referitoare la apărare, la pământul și la proprietățile lor.
P.S. EPISCOP DATEV HAGOPIAN
Întâistătător al Eparhiei Armene din România
Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria
Delegat Patriarhal pentru țările balcanice
Biroul de presă al Arhiepiscopiei Armene din România