Înalt Preasfinția Voastră, La Multi Ani! Miscellanea pentru I.P.S. Arhiepiscop BOGHOS LEVON ZEKIYAN

La Institutul Pontifical Oriental (PIO), înființat de Papa Benedict al XV-lea (1854-1922), a avut loc în data de 27 noiembrie anul curent o seară în onoarea Arhiepiscopului Boghos Levon Zekiyan care, timp de 35 de ani, din 1988-1989, a desfășurat activități didactice la acest Institut.

          În onoarea sa a fost publicată o Miscellanea cu scrierile unor cercetători și profesori de la Universitatea Pontificală Orientală și de la alte universități, editată de profesorii Marco Bais și Anna Sirinian sub coordonarea părintelui Philippe Luisier S.J. Această colecție conține numeroase studii, realizate de 15 specialiști[1].

          După cum se știe, Arhiepiscopul Boghos Levon Zekiyan a fost, de asemenea, „fondatorul” cursului de predare a Limbii și Literaturii Armene la Universitatea din Veneția, începând din 1976.

          Sfinția Sa a fost, de asemenea, consilier al Academiei Armene din San Lazzaro. Personal, eu îmi amintesc de dânsul nu numai ca de primul meu profesor de armeană clasică și modernă la această Academie, ci și ca de cel care a celebrat propria mea nuntă, apoi botezul și căsătoria fiicei mele.

De asemenea, trebuie amintit faptul că împreună cu Gabriella Uluhogian, decedată în 2016, Francesca Olivetti Manoukian, Chiara Megighian,  Arhiepiscopul Boghos Levon Zekiyan a fost fondatorul Asociației Culturale „Padus-Araxes”, cunoscută nu doar în Italia ci și în străinătate, pentru că ajută studenți din diferite țări să învețe și să aprofundeze studiul limbii armene.

          Ar fi util să amintim scrierile acestui arhiepiscop, elaborate sau editate de el sau în colaborare[2]. Mă voi limita la câteva, foarte importante, formative, am putea spune, pentru cercetătorii și studenții care s-au apropiat de limba armenilor, învățând nu numai dialoguri și reguli de morfologie și sintaxă, ci abordând și literatura[3], istoria, cultura[4], și spiritualitatea[5] unei Națiuni, înțeleasă în sensul pe care l-a avut acest termen înainte de Revoluția franceză.

          Trebuie remarcat faptul că în revista de literatură In forma di parole. Canto d’Armenia Yerg Hayastani [În forma cuvintelor. Cântecul Armeniei Yerg Hayastani] ,editată de Boghos Levon Zekiyan, selecția antologică începe cu literatura veche, mai exact din Evul Mediu târziu, de la Kostantin d’Erznka[6] și conține nu numai textul armean, ci și traducerea italiană alături.

          În 2000, apare o carte foarte importantă care, în treisprezece capitole, expune povești și rezumate interesante, fără a neglija realități contemporane precum imigrația și un nou concept de „integrare etno-culturală”[7].

Am putut remarca zelul său pastoral pentru diaspora armeană, de care a dat dovadă distinsul sărbătorit. Hirotonit preot în Congregația Părinților Mekhitariști  din Veneția, a arătat o grijă deosebită pentru diaspora armeană, mai ales în regiunea Veneto, continuând opera confraților săi și apoi a viitorului cardinal și viitor președinte al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale, Mons. Claudio Gugerotti, care începuse să celebreze ca foarte tânăr preot Dumnezeiasca Liturghie, nu numai pentru ecumeniști și preoți, ci și pentru credincioșii armeni atașați de propria Liturghie, la biserica Colegiului Universitar „Don Nicola Mazza”.

Părintele Boghos Levon a devenit Arhiepiscop al Armenilor din Istanbul, hirotonit de IPS Nerses Bedros XIX Tarmouni (1940-2015), la 13 septembrie 2014. La 21 octombrie 2024, Sinodul Bisericii Catolice Armene a acceptat demisia legată de vârstă a lui Boghos Lévon Zékian

          Printre cei prezenți la seara organizată în onoarea sa, deschisă de decanul Prof. Rev. Zeljko Pasha S.J., s-au numărat studenți, invitați de marcă și cercetători.

          Numărul recent publicat al revistei „Orientalia Christiana Periodica”[8] reunește 15 studii care îl celebrează pe maestrul și slujitorul Domnului la această fericită aniversare. Maestru și preot care a știut să dea o notă personală studiilor sale și, deopotrivă, activității sale pastorale.

Studiile cuprinse în acest număru aprofundează cultura, istoria și spiritualitatea armeană, fără a neglija ecumenismul „ante litteram”, care poate fi aplicat Sfântului Nerses Șnorhalì (1102-1173).

          Profesorii Marco Bais și Anna Sirinian au subliniat importanța „Actelelor” celor două simpozioane dedicate Sfântului Grigore de Narek (cca. 950-1005), desfășurate la Roma și Kaslik, Liban, în 2005 și, respectiv, 2009, acesta din urmă organizat de Patriarhia armeană catolică[9].

          Marco Bais și Anna Sirinian au ținut să sublinieze următoarele:

„Monseniorul Zekiyan atinge aspecte esențiale ale operei lui Grigore, oferind câteva definiții pregnante ale vieții sale spirituale, cum ar fi cea a „misticii abisului”, care condensează magistral măreția sa. Succesul acestor două simpozioane a făcut din ele etape fundamentale în itinerariul întreprins în calitate de postulator, de episcopul Zekiyan, la Congregația pentru Cauza Sfinților, care s-a încheiat în mod fericit în anul 2015 cu proclamarea lui Grigorie ca al 36-lea Doctor al Bisericii Universale de către Papa Francisc”[10]. 

          Eminența Mons. Claudio Gugerotti, Prefect al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale, fost elev al Mons. Boghos Levon Zekiyan, a remarcat:

„Părintele Levon nu a fost niciodată tentat de sirenele sintezelor culturale la modă, răsplătite poate cu apariții în saloanele rafinate ale culturii media. A avut mereu sentimentul că trebuie să rămână fidel realității în puritatea ei, fără pretenții, nici parade la festivalurile mondene ale clericalismului sau scepticismului. Din această cauză, a fost un conferențiar exigent, apreciat pentru vastitatea cunoștințelor sale armenești „ab intus” și pentru libertatea de a le compara și măsura continuu cu perlele și trădările unei alte culturi, cea occidentală, în care trăise cea mai mare parte a vieții”[11]. 

          Miscellanea cuprinde Prefața cardinalului Claudio Gugerotti (pp. 347-350), Introducerea (pp.351-355) și apoi 15 studii de Federico Alpi, Marco Bais, Carlo G.Cereti, Armenuhi Drost-Abgarjan, Edward G. Farrugia S.J., Nazénie Garibian, Sergey Kim, Philippe Luisier S.J., Claude Mutafian, Paolo Ognibene, Antonio Panaino, Anna Siranian-Francesco D’Aiuto, Abraham Terian, Theo Maarten van Lint și Gabriele Winkler.

          Aceste studii se ocupă de: Părinții Bisericii Armene, istoria, literatura modernă, omiletica, liturgia, dar și limba și limbajul.

Studiul părintelui Philippe Luisier S.J. este dedicat salutului Arhanghelului către Maica Domnului (Lc 1,28), redat în limba coptă și în alte limbi ale Orientului creștin[12].

          Cartea include o fotografie a sărbătoritului și, de asemenea, câteva fotografii color din Lecționarul lui Héthoum II (M979).

          Credem că acest omagiu adus părintelui Levon oferă contribuții noi sau revigorate privind spiritualitatea armeană și istoria ei, continuând astfel pe urmele episcopului Boghos Levon Zekiyan.

          Dincolo de aspectul științific, pe bună dreptate evidențiat, subsemnatul îmi amintesc de Mons. Boghos Levon Zekiyan nu doar ca de un profesor erudit, întotdeauna disonibil în a oferi explicații, ci și ca de un învățător de suflet, în întâlnirile personale și în Liturghii.

          Din acest motiv sunt și voi fi întotdeauna recunoscător părintelui Mesrobius Gianascian (1908-1974), P.S. Mons. Nerses Der Nersesian (1920-2006), Arhiepiscop de Sebaste al Armenilor, și Părintelui Paul Ananian (1922-1999), toți trei mekitariști ai Sfântului Lazzaro, pentru că m-au prezentat Mons. Levon Zekiyan, încredințându-mă lui ca profesor de armeană.

Giuseppe MUNARINI

Fotografiile Excelenței Sale Mons. Boghos Levon Zekiyan, precum și imaginile atașate la Lecționarul lui Héthoum II (M 979), au fost preluate din revista „Orientalia Christiana Periodica”, vol. 89, op. cit., pp. 477-482, cu amabila permisiune a editurii.

Mulțumim P. Philippe Luisier S.J.  și  domnului Jaroslaw Dziewicki.

_________________________________

[1] „Orientalia Christiana Periodica” , Vol. 89  Fasciculus II, 2023, pp. 347-654, cu numeroase fotografii în cuprinsul textului.

[2] Boghos Levon Zekiyan Le colonie armene del medio Evo in Italia e le relazioni culturali italo-armene: (materiale per la storia degli Armeni in Italia) , Extras din <<Atti del Primo Simposio Internazionale di Arte Armena-1975>>,Venezia, S. Lazzaro, 1978; Gérard Dédéyan (a cura di) Storia degli Armeni,edizione italiana a cura di Antonia Arslan e Boghos Levon Zekiyan, Edizione Guerini ed Associati, Milano, 2002; Boghos Levon Zekiyan e Aldo Ferrari ( a cura di), Gli armeni a Venezia. Dagli Sceriman a Mechitar: il momento culminante di una consuetudine millenaria, edito dall’Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed arti, nel 2004 a Venezia; Vahakn N. Dadrian, Storia del Genocidio armeno. Conflitti nazionali dai Balcani al Caucaso. Edizione italiana a cura di Antonia Arslan e Boghos Levon Zekiyan. Traduzione a cura di Alessandra Flores d’Arcais, Edizione Guerini e Associati, Milano 2003; Luciano Vaccaro, Boghos Levon Zekiyan, Storia religiosa dell’Armenia: una cristianità di frontiera tra fedeltà al passato e sfide del presente,  Centro Ambrosiano, Milano,  2010.

[3] Boghos Levon Zekiyan ( a cura di), In forma di parole. Canto d’Armenia Yerg Hayastani, Anno XVIII, la quarta serie numero primo, gennaio-febbraio-marzo 1998. A fost publicată la 25 de ani după excelenta operă: Mesrob Gianascian ( a cura del Padre), La poesia armena moderna. Poeti armeni dell’Ottocento e del Novecento, Edizioni Mechitar San Lazzaro, Venezia, 1963.

[4] Boghos Levon Zekiyan, L’Armenia e gli armeni. Polis  lacerata e patria spirituale: la sfida di una sopravvivenza, Guerini e Associati, Milano, 2000.

[5] Boghos Levon Zekiyan,  Libro delle Lamentazioni di San Gregorio di Narek (950-1005), Ed. Studium, Roma, 1999.

[6] Cfr. Boghos Levon Zekiyan (a cura di), In forma di parole. Canto d’Armenia Yerg Hayastani op. cit., pp. 79-85.

[7] Boghos Levon Zekiyan, L’Armenia e gli armeni. Polis  lacerata e patria spirituale: la sfida di una sopravvivenza, Guerini e Associati, Milano, 2000.

[8] „Orientalia Christiana Periodica”, Vol. 89 op.cit., passim.

[9] Marco Bais, Anna Sirinian, Studi offerti a S.E, Boghos Levon Zekiyan. Introduzione, in „Orientalia Christiana Periodica”, Pontificium Institutum Orientalium Studiorum, Roma, Nr. 27/2023, p. 152.

[10] Ibidem, p. 352.

[11] S. E. Card. Claudio Gugerotti, Prefazione, in „Orientalia Christiana Periodica”, Vol. 89, op.cit., pp. 348-349.

[12] Philippe Luisier S.J., La salutation de l’ange à Marie dans la tradition copte. Lc 1,28 en Haute et Basse Egypte, in „Orientalia Christiana Periodica”, Vol. 89 op.cit., p. 507-519.

by Giuseppe Munarini