Sărbătoarea de sfârşit de an a Parohiei armene din Botoşani (22 decembrie 2024)

Sfântul Iacob este sărbătorit în calendarul Bisericii Apostolice Armene în luna decembrie, lună în care este menţionat cel care a fost primul episcop din Nissibe, un oraș aflat în vecinătatea imperiilor roman și persan și a cărui locuitori îmbrățișaseră credința creștină. Perioada în care Sfântul Iacob a fost episcop (între anii 290-338) a fost aceea în care creștinismul a devenit religie de stat, mai întâi în Armenia (din anul 301) și apoi în Imperiul Bizantin (din anul 313).

Tot în luna decembrie în calendarul Bisericii Apostolice Armene mai este sărbătorit și Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului. Iar aceasta nu este ultima sărbătoare din an a Sfântului Iacob. Ultima sărbătoare, tot în luna decembrie, este cea a Sfinților Apostoli Iacob și Ioan.

La parohia armeană din Botoşani sărbătoarea madach-ului  în apropierea zilei Sfântului Iacob, în luna decembrie, a fost aleasă, potrivit tradiţiei, în urmă cu 2 secole.

Data madach-ului nu a fost aleasă întâmplător. În anul 1798, chiar înaintea ctitoririi programate a bisericii „Sfânta Treime”, a murit preotul Iacob Şimanian, cel care a supravegheat trei decenii finalizarea construcţiei. Faptul a provocat o emoţie puternică în comunitatea armeană. La pomenirea numelui preotului la slujba de ctitorire a bisericii din anul următor (1799) s-a hotărât şi data madach-ului, la Sfântul Iacob, slujba în care  sunt pomeniţi alături de preotul Iacob Șimanian, toţi binefăcătorii bisericii armene din Botoşani.

În Botoşani sunt trei biserici armene: ”Sfânta Maria”, ”Sfânta Treime” și ”Buna Vestire”, ultima fiind inițial capela de la cimitirul armean. Tradițional, madach-ul era ținut în curtea bisericii „Sfânta Treime”, pentru că era biserica la care a trudit preotul Iacob Şimanian.

Din anul 1991 biserica ”Sfânta Treime” este închisă și slujbele religioase la Parohia Botoșani se țin în biserica ”Sfânta Maria”, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”.

Slujba religioasă din acest an a fost ţinută de PS episcopul Datev Hagopian. După ce a fost ales Întâistătătorul Bisericii armene din România, în anul 2010, acesta a onorat de câte ori a fost posibil Parohia Botoşani, el oficiind slujba de sfârşit de an şi participând de fiecare dată împreună cu enoriaşii la agapa creştină tradiţională.

În acest an la sărbătoarea madach-ului au fost oaspeți și un grup de armeni din Suceava, dar și botoșăneni apropiați bisericii armene.

Episcopul Datev Hagopian a oficiat împreună cu 3 dintre preoţii parohiilor armene: vicarul eparhial  Radu Kricor Holca, care oficiază  la parohiile Galați, Brăila și Constanța; preotul Azad Torkom Mandalian, care oficiază la Suceava și preotul Yeznick Torgomyan, care oficiază la Iaşi şi Botoşani. Primii doi, Radu Holca  și Azad Mandalian au fost mulți ani și preoţi-parohi la biserica armeană din Botoşani.

În pastorala de învățătură la trecerea dintre ani, PS Episcopul Datev a vorbit despre rugăciune.

Plecând de la adevărul că rugăciunea este dialogul dintre om şi Dumnezeu iar legătura se face prin mijlocirea preotului, episcopul îndeamnă enoriaşii ca rugăciunea să fie făcută neîncetat, ea fiind cheia împărăţiei Dumnezeieşti.

Rugăciunea trebuie să fie făcută din inimă, din suflet şi din credinţă, şi credinciosul trebuie să o facă într-o stare curată, cu bucurie, pentru că dacă este trist sau împovărat rugăciunea nu are valoare. Rugăciunea trebuie să fie făcută în orice împrejurare şi nu numai când suntem în nevoie sau întristare sau când avem o boală. Dacă rugăciunea vine numai din minte, ea nu găseşte ascultare la Dumnezeu.

Un creştin care se roagă cu adevărat trebuie să aibă dragoste pentru aproapele său. Un bun creştin când se roagă îşi iartă duşmanii pentru că atunci când în inimă sunt stări de păcat, rugăciunea nu este primită.

Episcopul îndeamnă enoriaşii ca rugăciunea să nu fie rostită mecanic, ca o poezie, pentru că acea rugăciunea nu este primită de Dumnezeu. Prin rugăciune învingem lucrurile rele care ne înconjoară. Rezolvarea problemelor noastre trebuie începută cu rugăciunea, care trebuie făcută cu inima curată.

Se roagă pentru ca Anul Nou să aducă pace, să nu mai fie războaie între naţiuni, lumea să progreseze şi toţi să aibă o pâine pe masă. Să fie dragoste între oameni şi bună înţelegere. Rugăciunea de fiecare zi „Tatăl Nostru” să fie pentru liniştea sufletească. Dumnezeu să asculte rugăciunile către El şi să ne binecuvânteze.

După ce încheie pastorala, PS Datev Hagopian aminteşte celor prezenți că se află  în cea mai veche biserică din diaspora armeană şi îi felicită pe epitrop şi pe consilierii care lucrează pentru biserică.

După Sfânta Liturghie a fost oficiată şi slujba de pomenire a ctitorilor și a binefăcătorilor bisericii, lista acestora fiind citită pe rând de preoţii Radu Krikor Holca, Azad Torkom Manadalian şi Yeznick Torgomyan. Au fost pomeniţi, între cei peste 300 de binefăcători ai bisericii armene botoşănene: arhiepiscopul Josef, episcopul Maros, preoții Iacob Șimanian, Eranos Zenea, Paul Iacobeanu, ctitorii David Luca Goilav și Ana Toros Pruncul, donatorii Gaspar și Sima Grigoraș. Citirea numelor binefăcătorilor bisericii a fost hotărâtă de comunitatea armeană din Botoşani în Adunarea parohială din 16 aprilie 1892, când preşedinte era Lusik V. Goilavian. Hotărârea a fost urmată  până în zilele noastre, lista fiind actualizată cu ultimii binefăcători ai bisericii: Lola Cocotă, cea care a reabilitat biserica ”Buna Vestire” și Viorica Popa, cea care a reabilitat biserica ”Sfânta Maria”, a îngrijit ca nimeni altcineva și a conservat patrimoniul bisericii. Tot Viorica Popa a înființat muzeul de obiecte de cult ”Mardichian”.

La sfârşitul ceremoniei s-au binecuvântat de către Episcop pachetele tradiţionale, care au fost împărţite în biserică atât armenilor din oraş cât şi invitaţilor.

Manifestările prilejuite de sărbătoarea anuală au continuat cu o agapă creștină și cu o deplasare la cealaltă biserică din parohie, biserica ”Sfânta Treime”, unde episcopul a apreciat activitățile parohiei botoșănene înaintea demersurilor pe care Arhiepiscopia Bisericii armene din România le are în vedere pentru reabilitarea lăcașului de cult.

 Arhiepiscopia Bisericii Armene din România

by Arhiepiscopia Armeana