„Revoluționare – femei armene care au schimbat lumea”: Povestea armencelor într-un vernisaj de suflet

Încă din perioada păgână, femeile au fost considerate temelia familiei în tradiția armeană, fapt atestat prin numeroase fragmente poetice, legende și dovezi istorice păstrate până astăzi. Odată cu adoptarea creștinismului, imaginea femeii a căpătat o semnificație spirituală profundă, fiind venerată prin chipul Maicii Domnului – simbol etern al forței, devotamentului și înțelepciunii. Astfel, nu întâmplător, perioada dedicată femeilor în Armenia începe pe 8 martie și culminează pe 7 aprilie, cu Ziua Maternității și Frumuseții, devenind o lună întreagă în care se celebrează feminitatea, armonia interioară și egalitatea.

În acest context special, Centrul Cultural Armean al Uniunii Armenilor din România a marcat Ziua Femeii printr-un eveniment remarcabil organizat pe 9 martie – vernisajul expoziției „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea”. Expoziția aduce în prim-plan poveștile impresionante ale unor femei de excepție din Armenia, diaspora armeană și România, punând în lumină contribuțiile lor valoroase în cultură, știință, artă și societate.  Evenimentul, organizat în parteneriat cu Ambasada Republicii Armenia, reafirmă rolul esențial pe care femeile l-au avut dintotdeauna în dezvoltarea și afirmarea identității armene.

Ilustrațiile expoziției au fost realizate de Maretta Aivazian, o talentată artistă armeană din diaspora, stabilită în prezent în Armenia. Lucrările sale includ portrete stilizate ale unor personalități remarcabile precum Jeni Acterian, Ana Aslan, Anda Călugăreanu, Henriette Cihoschi, Nutzi Acontz, Aurora Mardiganian, Silva Kaputikyan, Diana Abgar, Elbis Gesaratsian, Mariam și Eranuhi Aslamazyan, Gohar Vartanian și Zabel Yesayan. Prin creațiile sale, Maretta Aivazian surprinde cu sensibilitate, profunzime și expresivitate esența femeilor care au modelat istoria armeană și universală.

Ziua vernisajului a fost una însorită și caldă, reflectând atmosfera deosebită din interiorul Centrului Cultural Armean. Spațiul a fost plin de vizitatori care explorau cu interes numele expuse, unele cunoscute, altele descoperite pentru prima dată. Publicul s-a bucurat de o atmosferă vibrantă, încărcată de emoție, împărtășind impresii și amintiri într-o adevărată sărbătoare a feminității și culturii armene.

Ligia-Verkin Keșișian a deschis oficial evenimentul, adresând un călduros mesaj de bun venit tuturor participanților și accentuând importanța momentului, care celebrează nu doar femeia, ci și valorile egalității de șanse și drepturi. Vizitatorii au fost în mod deosebit atrași de catalogul expoziției, disponibil atât în limba română, cât și în engleză.

Ambasadorul Republicii Armenia în România, Excelența Sa Tigran Galstyan, a felicitat femeile cu ocazia acestor sărbători, subliniind importanța expoziției și exprimându-și aprecierea printr-un discurs susținut în limba română. Cu un umor subtil, ambasadorul a remarcat că la un eveniment dedicat femeilor, ultimul lucru dorit este un discurs lung al unui bărbat, motiv pentru care a promis să fie scurt și concis: „Această expoziție este despre femei puternice care au contribuit semnificativ la evoluția societății. Participarea femeilor la procesul decizional nu este doar o chestiune de egalitate și dreptate, ci o necesitate absolută pentru progresul oricărei societăți moderne. La mulți ani tuturor femeilor!”

Continuând tematica egalității și justiției, Ramona-Mihaela Mihăilă, Directoare de cabinet a Secretarului de Stat al Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), a accentuat importanța instituțională a evenimentului. Ea și-a început discursul cu o poveste simbolică despre profesorul ei de istorie, domnul Gasparian, de origine armeană, care, chiar și în perioada comunistă, a insuflat studenților lecții autentice despre egalitate și justiție. Doamna Ramona Mihăilă a subliniat că ANES susține ferm ideile promovate prin intermediul expoziției și apreciază contribuțiile inestimabile ale femeilor armence pentru cultura și societatea românească și internațională.

În acest context, este important de precizat că egalitatea dintre femei și bărbați este profund înrădăcinată în tradiția legislativă armeană încă din secolul al IV-lea. Astfel de prevederi au fost consemnate atât în documentele ecleziastice, cât și în cele seculare. În Evul Mediu, egalitatea dintre femei și bărbați apare explicit în Canoanele de la Aștișat (secolul al IV-lea), în „Canoanele din Secolul al II-lea” și în „Canoanele lui David”. În privința documentelor juridice laice, primele mențiuni clare ale drepturilor femeilor apar în secolul al V-lea, în celebra constituție „Kanonagirk” emisă de regele Vaciagan. Ideea egalității capătă o formă mai cuprinzătoare și fundamentată în „Datastanagirk”, opera juristului armean medieval Mkhitar Goș, atingând o dezvoltare modernă în lucrarea lui Șahamir Șahamiryan „Vorogayt paraț” (1773).

Înaltpreasfințitul Episcop Datev Hagopian, Șeful Episcopiei Armene din România, Locțiitor al Episcopiei Armene din Bulgaria și Delegat Patriarhal pentru Țările Balcanice, a transmis salutările și urările sale către toți cei prezenți, accentuând rolul fundamental al femeilor în cadrul Bisericii Armene. El a menționat tradiția îndelungată a prezenței femeilor diaconițe în viața monahală armeană, subliniind că timp de peste opt secole femeile au avut o contribuție valoroasă în activitatea bisericii, în educație și cultură, prin înființarea de coruri și școli dedicate lor în diferite comunități armene din lume.

Oana-Valentina Suciu, prodecan al Facultății de Științe Politice a Universității din București, a împărtășit emoțiile personale pe care le-a avut participând la acest eveniment organizat într-un loc cu o încărcătură simbolică aparte – Armenească 13 – unde venea în copilărie împreună cu mama sa. În discursul său, prodecana a vorbit despre fiecare personalitate în parte, evidențiind contribuțiile și importanța fiecăreia pentru cultura și societatea armeană și internațională. Ea s-a referit cu admirație la poveștile femeilor prezentate în expoziție, evidențiind în mod special personalitatea lui Jeni Acterian, autoare a uneia dintre primele cărți primite cadou în copilărie, carte pe care a prezentat-o publicului într-un gest încărcat de emoție. Doamna Suciu a concluzionat, subliniind că aceste femei nu au fost doar frumoase, inteligente și profesioniste, ci și adevărate activiste, care au luptat pentru societatea lor și au schimbat mentalități în cultură și în politică.

Am avut plăcerea să discutăm și cu Silvia Terzian și Ligia-Verkin Keșișian, organizatoarele expoziției, care ne-au oferit detalii interesante din culisele acestui proiect special. Silvia ne-a mărturisit că ideea expoziției exista de mult timp, însă lipsa unor fotografii de calitate cu personalitățile selectate a determinat echipa să colaboreze cu un artist care să le poată da viață prin ilustrații. Astfel, alegerea s-a îndreptat către lucrările artistice realizate de Maretta Aivazian.

Figurile feminine din istorie nu sunt doar nume în manuale, ci repere vii ale curajului, rezilienței și inovației. Într-o lume în care modelele feminine sunt adesea filtrate prin clișee superficiale, femeile armene de astăzi pot găsi inspirație în cele care au schimbat realitatea prin știință, artă, activism sau luptă pentru dreptate.
În acest sens, Ligia Keșișian ne-a împărtășit propria viziune asupra acestor figuri istorice:

“Femeile armene de astăzi pot privi aceste figuri istorice ca pe niște repere ale curajului, rezistenței și inovației. Fie că vorbim despre Ana Aslan, care a revoluționat gerontologia, sau despre Aurora Mardiganian, care a transformat trauma genocidului armean într-o mărturie universală despre supraviețuire, fiecare dintre ele ne învață că talentul și determinarea pot transcende orice barieră. Ele arată că femeile pot schimba cursul istoriei fie prin știință, artă sau activism, dar și că e nevoie de o voce fermă pentru a se face auzite. Pentru femeile armene de azi, acest mesaj rămâne la fel de actual: indiferent de domeniul în care activează, ele pot revendica spații, pot crea, pot inova și pot transforma lumea din jurul lor, continuând astfel moștenirea celor care au făcut-o înaintea lor.”

În privința selecției personalităților, Silvia ne-a precizat că echipa a decis să includă exclusiv figuri istorice care nu mai sunt în viață. Proiectul a debutat cu un număr restrâns de personalități, însă există o intenție fermă de extindere prin colaborarea cu programul „Diaspora Youth Ambassador”. Prin intermediul lui Hrant Jaghinyan, Youth Ambassador al Armeniei în România, echipa își propune să creeze o rețea care să permită comunităților armene din diaspora să participe activ, identificând și propunând personalitățile feminine locale care au influențat istoria propriilor comunități. Astfel, proiectul se va încheia cu o expoziție extinsă, care va reuni poveștile impresionante ale armence care au reușit să schimbe lumea.

Întrebată care dintre povești a impresionat-o cel mai mult și de ce, Silvia ne-a împărtășit: „Cred că povestea Aurorei Mardiganian m-a impresionat cel mai profund. Mi se pare că, în timpul vieții sale, ea nu a conștientizat cu adevărat importanța uriașă pe care a avut-o în recunoașterea genocidului armean și în continuarea luptei pentru dreptate. În plus, a reușit să rămână atât de pozitivă, în ciuda tuturor dificultăților întâmpinate. Mi-ar fi plăcut enorm să am ocazia să stau de vorbă cu ea și să ascult cum vedea lumea prin ochii săi.”

Puteți afla mai multe despre Aurora Mardiganian și experiențele ei cutremurătoare în cartea Armenia siluită: povestea Aurorei Mardiganian, fata creștină care a supraviețuit marilor masacre, tradusă de Sergiu Selian și publicată de Editura Ararat, București, 2014.

Femeile armene din trecut s-au confruntat cu numeroase obstacole, de la conflicte și exil la discriminare și restricții sociale. Deși contextul s-a schimbat, lupta pentru afirmare și egalitate nu s-a încheiat, ci s-a transformat. Ligia Keșișian a evidențiat modul în care provocările femeilor continuă să existe sub alte forme:
“Femeile armene din trecut au înfruntat războaie, genocid, exil, opresiune politică și discriminare de gen într-un mod mult mai direct și brutal decât multe femei de azi. Cu toate acestea, și femeile de azi se confruntă cu obstacole majore, chiar dacă sub alte forme. Inegalitatea de gen persistă, dar într-o manieră mai subtilă: există diferențe salariale, subreprezentare în poziții de conducere, presiuni sociale asupra alegerilor personale și profesionale. În plus, într-o lume hiperconectată, femeile de azi trebuie să lupte nu doar pentru drepturile lor, ci și împotriva unor imagini distorsionate ale feminității promovate în mediul digital. Diferența este că astăzi avem mai multe resurse, o mai mare solidaritate globală și o conștientizare sporită a problemelor de gen, ceea ce oferă un avantaj considerabil.”

Despre mesajul pe care expoziția dorește să-l transmită, Silvia a explicat:
„Ne-am dorit ca publicul românesc să descopere nu doar femeile armence cunoscute din România, precum Ana Aslan sau Jeni Acterian- personalități apreciate, dar ale căror rădăcini armenești sunt mai puțin știute- ci și poveștile extraordinare ale femeilor armence din diaspora și din Armenia. Fiecare femeie prezentată aici este o sursă extraordinară de inspirație pentru noi toți.”

Femeile armene din trecut s-au confruntat cu războaie, exil, persecuție politică și discriminare, într-o luptă directă pentru supraviețuire și afirmare. Deși contextul s-a schimbat, provocările nu au dispărut, ci au luat alte forme. Ligia-Verkin Keșișian a analizat această paralelă dintre trecut și prezent:

“Femeile armene din trecut au înfruntat războaie, genocid, exil, opresiune politică și discriminare de gen într-un mod mult mai direct și brutal decât multe femei de azi. Cu toate acestea, și femeile de azi se confruntă cu obstacole majore, chiar dacă sub alte forme. Inegalitatea de gen persistă, dar într-o manieră mai subtilă: există diferențe salariale, subreprezentare în poziții de conducere, presiuni sociale asupra alegerilor personale și profesionale. În plus, într-o lume hiperconectată, femeile de azi trebuie să lupte nu doar pentru drepturile lor, ci și împotriva unor imagini distorsionate ale feminității promovate în mediul digital. Diferența este că astăzi avem mai multe resurse, o mai mare solidaritate globală și o conștientizare sporită a problemelor de gen, ceea ce oferă un avantaj considerabil.”

Felicitări organizatorilor pentru această expoziție! Sperăm ca acest proiect să fie o sursă de inspirație și să contribuie la recunoașterea și prețuirea poveștilor armence care au schimbat lumea, evidențiind cât de valoroasă, diversă și bogată este moștenirea culturală armeană. Ne dorim ca energia pozitivă, căldura și emoția pe care le-am simțit la Armenească 13 – Centrul Cultural Armean să ajungă și la voi, fie prin vizitarea expoziției, fie prin imaginile surprinse de la eveniment, oriunde v-ați afla. Amintiți-vă că marile povești încep întotdeauna în locuri speciale.

Vă invităm cu drag să vizitați expoziția, deschisă publicului pe tot parcursul lunii martie.

FEMEI ARMENE CARE AU SCHIMBAT LUMEA

Henriette Cihoschi (1856-1926) – Una dintre primele femei medic din România, a fost un exemplu de emancipare feminină în domeniul medical. Într-o perioadă în care accesul femeilor la educația superioară și la profesiile liberale era extrem de limitat, ea a reușit să își croiască un drum în medicină, devenind un exemplu de perseverență și determinare.

Jeni Acterian (1916-1958) – Regizoare și scriitoare, cunoscută pentru Jurnalul unei fete greu de mulțumit, un document unic al vieții intelectuale interbelice din România. Prin paginile jurnalului său, Acterian a oferit o perspectivă profundă și sinceră asupra preocupărilor, frământărilor și căutărilor unei tinere intelectuale din acea perioadă.

Elbis Gesaratsian (1830-1917) – Scriitoare, publicistă și educatoare, militantă pentru drepturile femeilor, a fondat una dintre primele reviste destinate femeilor armene. A fost o figură importantă a mișcării feministe armene din secolul al XIX-lea, susținând educația fetelor și promovând accesul femeilor la cultură și cunoaștere.

Diana Abgar (1859-1937) – Diplomată, scriitoare și filantroapă armeană, cunoscută drept prima femeie ambasador a Armeniei și una dintre primele femei diplomat din lume. În 1920, în perioada Primei Republici Armene (1918-1920), a fost numită consul onorific al Armeniei în Japonia, devenind astfel prima femeie care a deținut o funcție diplomatică oficială pentru statul armean.

Nutzi Acontz (1894-1957) – Pictoriță cunoscută pentru peisajele sale și lucrările sale inspirate de impresionism. A urmat studiile la Școala de Arte Frumoase din București, unde și-a format un stil distinct caracterizat printr-o paletă cromatică vibrantă și o abordare sensibilă a luminii și atmosferei.

Gohar Vartanian (1926-2019) – Spioană sovietică, cunoscută pentru misiunile sale de contrainformații și pentru rolul său în prevenirea unui atentat asupra liderilor aliați în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Mariam (1907-2006) și Eranuhi Aslamazyan (1910-1998) au fost două surori pictorițe din Armenia, renumite pentru stilul lor artistic vibrant și profund influențat de arta populară armeană. Lucrările lor se caracterizau prin culori intense, forme expresive și o puternică influență a tradițiilor locale, reușind să îmbine modernismul cu elementele folclorice.

Anda Călugăreanu (1946-1992) – Cântăreață, actriță și interpretă de muzică folk din România, cunoscută pentru carisma, vocea caldă și talentul artistic complex. A fost una dintre cele mai îndrăgite artiste ale generației sale, abordând cu succes diverse stiluri muzicale, de la folk și pop la muzică ușoară și jazz.

Zabel Yesayan (1878-1943) – Scriitoare, activistă și una dintre primele femei care au denunțat atrocitățile comise împotriva armenilor. A fost una dintre puținele femei incluse pe lista intelectualilor deportați în 1915, dar a reușit să scape. Sorbonna, fiind una dintre primele femei din Constantinopol ce au urmat studii superioare în străinătate.

Ana Aslan (1897-1988) – Medic și academician, pionieră în gerontologie, recunoscută la nivel internațional pentru cercetările sale asupra procesului de îmbătrânire și pentru dezvoltarea tratamentelor Gerovital H3 și Aslavital. A fost o inovatoare în domeniul medicinei anti-aging, iar descoperirile sale au atras atenția specialiștilor și personalităților din întreaga lume.

Silva Kaputikyan (1919-2006) – Poetă, eseistă și activistă, una dintre cele mai influente voci literare ale secolului XX în Armenia. Prin operele sale, a abordat teme legate de identitatea națională, istoria, cultura și suferințele poporului armean, devenind o voce puternică a conștiinței naționale armene.

Aurora Mardiganian (1901-1994) – Supraviețuitoare a Genocidului Armean, scriitoare și actriță, cunoscută pentru mărturia sa cutremurătoare despre atrocitățile comise împotriva armenilor de către Imperiul Otoman. A devenit un simbol al rezistenței și al suferinței poporului armean, imortalizându-și experiențele în cartea „Armenia siluită” (Ravished Armenia), publicată în 1918.

Mariam GEVORGYAN

Fotograf Andreea RETINSCHI

by Mariam Gevorgyan