Celebrarea centenarului Charles Aznavour la Paris

Așteptam cu neràbdare evenimentele de aniversare a celui care a fost și a ràmas în sufletul a milioane de oameni « artistul secolului », Charles Aznavour. Și concertul susținut în seara zilei de 25 martie ,în prestigioasa salà UNESCO, nu m-a dezamàgit. Evenimentul a avut loc în prezența Excelenței Sale domnul Aram Hakobyan, ambasador delegat permanent al Republicii Armenia la UNESCO, a domnului Xing Qu, director general adjunct la UNESCO (care ne-a salutat în armeanà : « pari yerego ») și a multor personalitàți politice și culturale franceze și armene.

Titlul afișului anunța « Une vie d’amour » și în spiritul acesta, luàrile de cuvânt ale oficialitàților au subliniat atât personalitatea « hors normes » a artistului Charles Aznavour, dragostea publicului mondial pentru acest bard al iubirii, cât și iubirea lui fațà de semeneii sài. Aznavour a fost ambasador delegat permanent la UNESCO, cât și reprezentant permanent al Armeniei la ONU, Geneva. Acțiunea lui pentru poporul armean, pentru Armenia s-a dezvoltat mai ales dupà teribilul cutremur din 1988, care l-a cutremurat pânà în adâncul sufletului. Atunci a compus « Pour toi, Arménie ! », care a fost reluatà aici, în timpul spectacolului muzical și tot atunci a început susținerea materialà puternicà a reconstrucției țàrii îndoliate.

Data aniversàrii centenarului lui Aznavour coincide cu data centenarului Orchestrei Filarmonicii Naționale din Armenia, care a fost prezentà ca sà onoreze evenimentul. Directorul artistic al filarmonicii, Eduard Topchjan, a introdus, cu aranjamente proprii, fiecare piesà din repertoriul lui Aznavour: For me formidable, A ma fille, Les deux guitares, La Mamma, Une vie d’amour, La Boème, Sa Jeunesse, Je m’voyais déjà, Hier encore, She, Emmenez-moi, Pour toi Arménie. Solistii : Gor Sujyan, Inga Arshakyan, Jules Grison, Gurgen Baveyan si pianistul japonez Nobuyuki Nakajima au sustinut partea muzicalà a programului. Tot ce e frumos si emotionant, ni se pare cà se sfârșeste prea repede…dar amintirile frumoase ràmân, UNESCO ne-a onorat cu eleganțà și seriozitate, tot așa cum ne simtim onorați sà știm cà unele tradiții armenesti se gàsesc pe listele bunurilor imateriale ale patrimoniului cultural al omenirii : duduk-ul, arta khatchkar-urilor, interpretarea epopeii armene « Sassountzi David », lavash-ul, kotchari-ul, literele armenești, pelerinajul la mânàstrirea Sf. Tadeu și arta feroneriei din Gumri.

Aznavour tràiește pentru cà ne face sà vibràm de emoție la auzul cântecelor lui și pentru cà este o sursà de inspirație continuà pentru alți artiști. S-a înconjurat întotdeauna de artiști tineri și mai puțin tineri din diferite genuri muzicale, a cântat multe dueturi neașteptate. A cântat în multe limbi, acordând multà atenție traducerilor versurilor compuse de el, cuvintele au o însemnàtate enormà. Fiul imigranților armeni Micha și Knar a ajuns sà exceleze în condeiul nobil al limbii franceze. Unele dintre cântece au fost interpretate bilingv (la Mamma -francezà si spaniolà , Emmenez-moi -francezà-armeanà), mi-ar fi plàcut sà vàd și reinterpretarea Boemei de Grand Corps Malade (unul din producàtorii filmului « Aznavour »), care situeazà acțiunea în ziua de azi, interpretând-o în ritm de slam, demonstrând cà se poate face poezie și pe acest ritm și cà nostalgia e relativà, fiecare generație o are pe ai ei…

 Alice Marie PAMBUCCIAN GRIGORIAN

by Redactor