Două expoziții dedicate Genocidului armean au fost deschise la București

Pe 10 aprilie, în sala „Rotonda” a Teatrului Național din București, a avut loc deschiderea expozițiilor intitulate „Femeia armeană – victimă și eroină a Genocidului” și „Strunga – noua casă a orfanilor armeni”. Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural Armean din cadrul Uniunii Armenilor din România, în colaborare cu Ambasada Republicii Armenia în România, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Muzeul-Institut al Genocidului Armean și Teatrul Național din București.

Prima expoziție vorbește despre curajul și suferința femeilor armene în timpul Genocidului Armean. Prin fotografii, povești și mărturii, sunt prezentate chipurile și destinele acelor femei care au luptat pentru a supraviețui. A doua expoziție prezintă istoria orfelinatului armenesc din satul Strunga, înființat în 1923 din inițiativa comunității armene din România și cu sprijinul guvernului român. În acel colț ospitalier au găsit refugiu 200 de copii supraviețuitori ai Genocidului, cărora li s-a oferit o nouă șansă la viață.

La deschiderea expozițiilor (moderator: Ligia Keșișian), Adriana Popescu, director de Comunicare și Relații internaționale la Teatrul Național, a salutat oaspeții și participanții, subliniind importanța organizării unor astfel de expoziții pentru publicul român, întrucât ele oferă ocazia de a explora episoade mai puțin cunoscute ale tragediei trăite de poporul armean.

Excelența Sa Tigran Galstyan, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a subliniat că o parte dintre supraviețuitorii Genocidului s-au răspândit în întreaga lume, inclusiv în România, iar o parte semnificativă s-a stabilit în Armenia. Prin urmare, aproape fiecare familie de armeni are o poveste legată de supraviețuire. El a amintit că, în urmă cu câțiva ani, Biserica Apostolică Armeană i-a canonizat pe nevinovații martiri ai Genocidului, gest cu o profundă semnificație spirituală.

PS Episcop Datev Hagopian, Întâistătător al Eparhiei Armene din România, a menționat că anul 1915 este cea mai tristă pagină din istoria poporului armean, când armenii și-au pierdut patria și aproape trei sferturi din populație. Aproximativ 6500 de clerici au fost uciși, 60 de eparhii au fost distruse, și doar circa 350.000 de armeni au reușit să scape cu viață și să ajungă în alte țări, fapt care a dus la existența actuală a comunităților și bisericilor armene în peste 160 de țări.

Președintele Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, a subliniat că, odată refugiați în toate colțurile lumii, armenii „se simt” unii pe ceilalți, iar uneori este suficientă doar o privire ca să recunoști că celălalt este armean. Vosganian a citit mărturii ale consulilor din diferite țări despre masacrele femeilor armene, extrase din romanul său „Cartea șoaptelor”.

Expozițiile vor rămâne deschise publicului timp de o lună.

by Redactor